Biata limbă română...

Sunt de-a dreptul indignat! Pe zi ce trece mă uluiesc tot mai mult lucrurile care se întâmplă în ţara asta. Dar haideţi să vă spun de unde vine indignarea asta a mea care nu-mi dă pace de câteva zile. E incredibil modul în care unii oameni cu înalte funcţii publice îşi bat, pur şi simplu, joc de limba română! Dar, săracii, nu fac asta voit, ci din ignoranţă. Cine să fi auzit la şcoală, prin gimnaziu, de pleonasm, conjugare corectă, anacolut, plural al unor substantive? E greu cu limba română. Dar ceea ce mă deranjează cel mai tare e faptul că oamenii ăştia fac greşeli flagrante în public: la conferinţe de presă sau în interviuri. Dacă sunt incapabili, pot refuza funcţiile publice cu iz politic care li se oferă decât să se facă de râs în ultimul hal. Nu vreau să mă erijez într-un academician sau doctor docent atotştiutor, dar sunt un tânăr care iubeşte limba română (şi s-a mai ocupat şi de învăţarea ei prin şcoală) încă de mic şi mă deranjează că "înalţi" demnitari cu sute de presupuse diplome şi atestate sunt incapabili să o folosească în mod corect. E adevărat, nu toţi românii vorbesc corect limba asta, dar aceşti "coloşi" sunt luaţi drept exemple pentru că îşi perindă des fizicul indolent pe la TV sau radio. Însă cu asemenea exemple, încet şi sigur ne ducem de râpă. Acum o să vă explic de unde apare recenta mea indignare... Anul ăsta a fost o nebunie cu BAC-ul: profesori supraveghetori care numai de supravegheat nu se ocupau, şpăguţă multă, elevi care s-au chinuit să înveţe şi alte chestii de acest fel. Bineînţeles că după încheierea acestui examen care ar trebui să fie un etalon şi o bornă în viaţa unui elev, ministrul Educaţiei a simţit nevoia acută să facă nişte declaraţii multe despre minunăţia de BAC de anul ăsta. S-a lăudat omul, s-a dat falnic conducător şi organizator. Am înţeles asta. Dar dumnealui a introdus în scenă un personaj de "mare clasă şi angajament": doamna Svetlana Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi profesoară de engleză. Duduia aceasta cred că va deveni o obsesie pentru mine. Vă miraţi de ce o numesc "duduie", deşi deţine o astfel de funcţie? E extrem de simplu: madame Preoteasa duduie de ignoranţă, dar îi place să facă declaraţii. Deşi profesoară de engleză, nu ştie că examenul despre care spunea că a fost "cel mai bine oraganizat din '90 încoace" se numeşte bacalaureat, nu bacaloreat. Pe de altă parte, duduia cu pricina nu cred că a auzit vreodată de o frază pentru că nu poate să creeze una nici dacă se chinuie 20 de minute. Pentru domnia sa frazele sunt o enigmă. Însă nu pot să-l "iert" nici pe Adomniţei, ministru al Educaţiei care e inginer contructor (construcţii gramaticale foarte corecte nu reuşeşte să realizeze, deşi e constructor). Dar trebuie să-i amintim domnului ministru că ortografia, ortoepia, morfologia, sintaxa nu se învaţă pe şantier, ci prin şcoli, licee şi facultăţi. Dumnealui nu ştie să conjuge verbul "a copia" la conjunctiv prezent (nu i-a spus nimeni că forma corectă este "să copieze", nu "să copie"). În plus, foloseşte exprimări de genul "în cel mai puţin rău caz". Limba română elementară e simplă. Există două sintagme care contrastează diferite formulări: "în cel mai bun caz" şi "în cel mai rău caz". Acum vă las să vă bucuraţi de minunata limbă română folosită de cei care conduc ministerul şi care se ocupă de educarea tinerilor: Cristian Adomniţei (ministrul care are impresia că pe steagul UE sunt 15 stele care, de fapt, sunt 12; e vai de steluţa lui, săracul!) şi Svetlana Preoteasa (profesoara pentru care româna e un mare mister).

Mai sunt mulţi alţi politicieni şi oameni care ocupă funcţii publice şi care nu cunosc noţiuni elementare de limba română, dar dau interviuri peste interviuri şi mă oripilează de fiecare dată. Premierul nostru drag, Călin Popescu Tăriceanu, pare să nu fi auzit vreodată de cazul acuzativ. Pentru dumnealui prepoziţia "pe" nu există. De fiecare dată foloseşte pronumele relativ "care" indiferent de caz. Ţin să vă amintesc, domnule premier, că substantivele au cazuri în limba română şi se folosesc ca atare. O mostră de exprimare greşită care zgârie timpanul aveţi mai jos ("banii care-i luăm").

Pentru că în ţara asta, numită Românica, aproape toată populaţia vorbeşte româna, o s-o taxez şi pe "gagicuţa" Elena Băsescu (cum o numea Cristian Tudor Popescu) pentru agramatismele cu carul şi pentru poluarea fonică de care am avut parte de când stimabila a apărut pe scena politică. Sărăcuţa, n-are nici proprietatea termenilor, comite eroare după eroare şi nu e nici fluentă în vorbire (învaţă textele precum cei doi papagali pe care îi am eu în colivie). Avem şi imagini care întăresc cele spuse de mine...

Pentru final am păstrat cireaşa de pe tortura limbii române. El este omul care habar n-are să conjuge verbul "a fi", deşi e primar. N-a auzit vreodată de limba engleză. "Almanahele" i-au adus celebritatea absolută. Simplu: e Marean, băiatu' cu gura mare de la sectorul 5. Când deschide gura, te sperii instantaneu şi simţi nevoia să fugi.

Marian Vanghelie e omul care îi trimite "dracu' " pe toţi să citească în nişte "almanahe" ce e ăla un capitol bugetar, da? Asta după ce a analizat situaţia în următoarele două zile care au trecut.

Iată cât de mare poate să fie grădina Domnului şi ce "minunăţii" poate să ascundă! Cu astfel de oameni care ne conduc, ce speranţe mai putem avea? Speranţă la educaţie, la cultură? Nu, doar speranţă la ignoranţă în cantităţi industriale. Dacă vrei sa devii un agramat în 3 zile trebuie doar să te uiţi la TV la astfel de personaje "pestriţe" care sunt paralele cu noţiunile de bază ale limbii române, dar care ocupă funcţii publice de înalt nivel. Dar ştiţi cum e: noi râdem de ei, ei merg înainte... Că bunul-simţ le lipseşte cu desăvârşire, iar lupta pentru ciolan e mare. Biata limbă română e vandalizată zilnic... Petru toate aceste "personaje" am un mesaj: DEX-ul şi DOOM-ul se găsesc în librării! Aveţi grijă că astea nu sunt partide politice, nici "almanahe", sunt dicţionare! Cât despre voi: oameni buni, faceţi un efort (sau nu) şi vorbiţi corect limba română!